Haideti sa luam un cuplu care traieste o poveste de dragoste si care practica swing-ul ocazional (nu cel al lui Robbie si nici cu Robbie pentru ca altfel articolul s-ar sfarsi aici din lipsa de argumente).
Ce ii motiveaza ? Plictiseala suprema este primul raspuns care imi vine in minte. Incercarea disperata de a-si regasi dorinta pentru celalalt cu ajutorul unui corp nou. Tentativa de a-si revitaliza viata sexuala, care s-a rutinizat in timp. Dorinta suprema : noutatea.
Am adaugat situatiei dimensiunea de iubire, deoarece doar ea confera subiectului un interes, altfel nu este decat o practica sexuala destul de banala, comoda chiar, cu o doza mare de voyeurism si cam atat.
Pericolul generat, valabil pentru orice devianta, este o noua forma de rutinizare, care decurge strict din aceasta « revitalizare », tot ce se mai intampla intre nu este decat asteptarea episodului urmator, cuplului urmator. Exista desigur perioada de gratie after-swing in care viata sexuala a celor 2 este energizata de aminitirea momentului in care erau 4 (peste 4 se cheama orgie la mine, deci intram in altceva), care ori dureaza la nesfarsit si acestia se opresc la o singura experienta de gen (si Mos Craciun coboara pe horn), ori cere repetarea experientei pentru o noua….revitalizare.
Reactii posibile: gelozia, neputinta de a suporta vizualizarea celuilalt cu altcineva; indiferenta, acceptarea senina a placerii omului iubit, dar fata de care a disparut dorinta; excitarea, un amestec de gelozie si dorinta reinviat astfel; bucuria pentru placerea celuilalt.
Voi detalia putin ultima varianta: acest cadou suprem, o jucarie vie, denota insa si un soi de raport de forta, acordarea dreptului reciproc la infidelitate nu este decat manifestarea extrema a puterii pe care cei 2 o detin unul asupra celuilalt, o modalitate de demitizare a infidelitatii prin control. Poate fi simultan si exprimarea cea mai perversa a slabiciunii, a geloziei, a fricii de infidelitate (necontrolata). Imposibil de generalizat, fiecare participant are propriile motivatii, si subliniez asta deoarece rareori simbioza sentimentalo-erotica are acelasi continut la ambii membrii ai cuplului. Din pacate, ambele variante contin acelasi cuvant : control.
Umila mea parere : in iubire nu exista cuvantul control. Intretinerea dorintei se face prin refuzul de a te da vreodata cu totul, nu prin jocuri extreme carora nu le poate succeda decat neantul.
Ce ii motiveaza ? Plictiseala suprema este primul raspuns care imi vine in minte. Incercarea disperata de a-si regasi dorinta pentru celalalt cu ajutorul unui corp nou. Tentativa de a-si revitaliza viata sexuala, care s-a rutinizat in timp. Dorinta suprema : noutatea.
Am adaugat situatiei dimensiunea de iubire, deoarece doar ea confera subiectului un interes, altfel nu este decat o practica sexuala destul de banala, comoda chiar, cu o doza mare de voyeurism si cam atat.
Pericolul generat, valabil pentru orice devianta, este o noua forma de rutinizare, care decurge strict din aceasta « revitalizare », tot ce se mai intampla intre nu este decat asteptarea episodului urmator, cuplului urmator. Exista desigur perioada de gratie after-swing in care viata sexuala a celor 2 este energizata de aminitirea momentului in care erau 4 (peste 4 se cheama orgie la mine, deci intram in altceva), care ori dureaza la nesfarsit si acestia se opresc la o singura experienta de gen (si Mos Craciun coboara pe horn), ori cere repetarea experientei pentru o noua….revitalizare.
Reactii posibile: gelozia, neputinta de a suporta vizualizarea celuilalt cu altcineva; indiferenta, acceptarea senina a placerii omului iubit, dar fata de care a disparut dorinta; excitarea, un amestec de gelozie si dorinta reinviat astfel; bucuria pentru placerea celuilalt.
Voi detalia putin ultima varianta: acest cadou suprem, o jucarie vie, denota insa si un soi de raport de forta, acordarea dreptului reciproc la infidelitate nu este decat manifestarea extrema a puterii pe care cei 2 o detin unul asupra celuilalt, o modalitate de demitizare a infidelitatii prin control. Poate fi simultan si exprimarea cea mai perversa a slabiciunii, a geloziei, a fricii de infidelitate (necontrolata). Imposibil de generalizat, fiecare participant are propriile motivatii, si subliniez asta deoarece rareori simbioza sentimentalo-erotica are acelasi continut la ambii membrii ai cuplului. Din pacate, ambele variante contin acelasi cuvant : control.
Umila mea parere : in iubire nu exista cuvantul control. Intretinerea dorintei se face prin refuzul de a te da vreodata cu totul, nu prin jocuri extreme carora nu le poate succeda decat neantul.
