Vama

M-a corupt entuziasmul lui Silviu si m-am hotarat sa ascult si eu albumul Vama, ca, na, femeia e un animal curios si-o sa mor ca n-am masura. N-am intreprins acest demers cu intentii de balacareala ci din nostalgie (a scris frumos Silviu). Rezultat: am trecut intr-adevar prin multe stari, ascultand. Sa incep cu ce e ok, ca e mai scurt: cele 2 single-uri deja scoase pe piata (Pe sarma si Bed for love), Cartita (singura piesa cu versuri), Suflet normal (un refresh mai putin fresh la Sa visam sub apa), chiar si 17…infinit ar fi putut fi, pacat ca sunt doar cuvinte insirate destul de superficial, ne apropiem de mijloc, Dumnezeu nu apare la stiri (doar Esca) cu noua tema recurenta green, delfinii. Halt, incepe coborarea: Fotomodelele, oda cu bibliografie oferita gratios de Andreea (prefer Curvelor, cu drag, de pe ultimul album Vama Veche, in loc de From Tudor to Models, with love), in care se dezvolta profund drama traita de acestea care, ca si indienii care credeau ca li se fura sufletul atunci cand sunt fotografiati, pierd bucatele din acesta (cum, care acesta?sufletul) la fiecare blitz, ele fiind doar niste copile, inconjurate de perversi batrani cu bale la gura, care plang in fiecare noapte in camera lor de hotel in timp ce trag pe nas (fotomodelele, nu mosii). Boon, aici deja devenisem un pic sceptica. Sambata seara- E plin de fete, ooo, de la titlu m-am prins ca ceva nu e in regula, mai ales ca a revenit a doua tema recurenta, mall-urile, un cantec despre drama baiatului prins printre fetitele de cluburi, cu bancomate in dormitor (desi tu ai gasit la Fratelli “fata care naste dor”) care deja aduce a alte timpuri…TIMPURI NOI!!!!!!!Si lumina se facu la Tata taie porcu’, care suna a Artanu, a Iliescu si uneori chiar si a Silviu (Jane, de Lucian nu ma ating, stai linistita) dar dupa cum bine stim, e clar, sunt eu paranoica. Sa trecem la “les pièces de résistance”, yummy: Undeva in Vama, linie melodica ok, cortu’ si colectia de scoici, aproape ca ma pacalise pana la acest vers “Undeva in Vama cand betivii dorm” Cand??!!! Cand dorm betivii, spune-mi si mie sa nu mor proasta (in nici un caz cand rasare soarele, asa cum insinuezi), si a culminat cu “Am sa intru-n tine ca marea in cort”, care mi-a reamintit superba replica a lui Mimi Branescu “Eu trec prin femeie ca cutitu’ prin branza, o intrepatrund” (Gunoierul), momentul EMO fiind asigurat de “Tremur tot si-mi vine sa plang”…Si mie mi-a venit sa plang, jur….Ba, stai linistit, ai orgasm, nu te speria, ia-o incet, sa n-o manjesti pe Andreea pe par, ca data viitoare n-o sa mai vrea la cort. Paroxismul a fost atins cu Scrisoare catre Fat-Frumos, care trebuie ascultata pentru a fi inteleasa, am vrut sa postez versurile, dar efectul nu e acelasi, ele nu pot reda isteria onanistica din jocul actoricesc (desigur, regasim si aici mall-ul si castelul, o tema mai veche). Si asta ar trebui sa fie unul dintre produsele muzicale romanesti bune. Pfiu….

Gay protest

Nu intentionam sa ma leg si eu de ultimul subiect la moda in mass-media noastra (avem asa ceva ? da, de prosti chiar nu ducem lipsa), ghinionul meu a fost sa pic aseara pe o discutie la Maruta despre gay si sa-mi plezneasca creierii definitiv. In afara faptului ca acest Teo masculin ar trebui sa se limiteze la ceea ce facea cel mai bine pe TVR2, adica sa deconspire fufe playbackarite si sa le balacareasca, punct si chiar era distractiv sa le vezi cum fug de live ca de Odiosu’, mediocritatea de vierme obosit pe care a demonstrat-o aseara m-a ingretosat profund. Nu a ratat nici una, dar nici una dintre intrebarile sablon pentru retarzi plus glumele prafuite de generala (« baieti nu acceptam, dar 2 fete impreuna sunt ok »)…
Imi vine sa-i multumesc maica-mii ca la Oscar ca m-a facut si m-a dus in alta tara pe perioada adolescentei, unde mi s-a implementat un sistem de valori si unde am putut sa-mi dezvolt gandirea. Gandirea libera. Sa se mai mire careva ca am refuzat sa profesez conform facultatii alese, in conditiile in care cand mi-am continuat studiile la Bucuresti, articolul 200 inca era in Codul Penal (asa sa-i ramana numele), da, articolul prin care marii ganditori ai patriei pusesera semnul egal intre homosexualitate si pedofilie…
Disputa actuala se invarte ca de obicei in jurul unei false probleme : sa se interzica au ba parada gay ?…Parada gay e mult spus, pentru ca cei 200 de obositi, dintre care jumate travestiti, care au marsaluit, sunt prea putin reprezentativi pentru ceea ce se poate numi o comunitate, care intarzie sa-si faca coming out-ul intr-o tara retardata, temandu-se de ostracizarea ulterioara, ceea ce e firesc si nu ii condamn pentru asta, doar ca drumul le este ingreunat de cei care le servesc interesele in mod inadecvat. Cealalta tabara de puritani cu spume la gura care n-ar recunoaste nici sub tortura ca le-a placut cand le-a bagat nevasta un deget in cur in momentul ejacularii, arunca argumente ieftine de genul : « ce urmeaza, parada pedofililior si a zoofililor ? » si dau senzatia ca confunda (da, e intentionata) parada cu o armata de gay care ar tabari sa le explice practic tripla penetrare si dubla muie. O sa le raspund acelasi lucru ca si manelarilor care vin in vama pentru ca au auzit ca rockeritele se fut la greu : Da, da’ nu cu voi !…
Ce ma deranjeaza pe mine cu adevarat nu sunt parerile fosilelor, ci ale generatiei mele, care in marea majoritate se rezuma la falsul cool : « sa fie la ei acolo, daca e la ei acolo, nu ma deranjeaza », iar pentru cei care mi-au povestit traumele lor din cinematografele comuniste, atacati fiind de o mana paroasa pe genunchi, baieti, aia se cheama pedofilie, manca-v-as capetele voastre crete de inculti.
Aceasta sintagma e doar o intoleranta mascata, marcata de prejudecati de genul « sa stau departe, ca poate se ia », « daca se apropie de mine sigur vrea sa ma futa » (aveam un prieten terorizat de gandul ca are niste vecini gay, de parca i-ar fi infestat aerul cu virusi), nu inteleg de unde si pana unde aceasta amenintare falica (ma rog, de la gura pana la cur, dar totusi…) din partea unei categorii de oameni in general foarte pasnici, care, tocmai, isi cam vad de treaba lor si vor doar sa traiasca liber. Aici ma refer la marea majoritate si nu la cateva specimene care ii fac de ras, prostia circula indiferent de aplecarile sexuale (da, si asta e intentionata).
De unde atata frica de diferente care au existat dintotdeauna, care erau la mare moda printre intelectuali, de la filosofi incoace, care vor exista oricum si impotriva carora oricum nu aveti ce face, oricat ati incerca? Si de ce ati face ceva, cand oricum aceste lucruri nu sunt indreptate impotriva voastra (nici macar pulile)?

Inchidere FESTCO Rusineeeeeeeeeeeeeee

Aseara a fost festivitatea de inchidere a Festivalului Comediei Romanesti si desi n-am gresit usa de la Sala Mare, am asistat la un concert….Andreea Balan….I’m still recovering, cred ca de-asta mi-e rau ca nici n-am reusit sa beau ca lumea aseara, mi-a stat in gat. Sa o luam cronologic: sala nu foarte plina, lume destul de ok, din meserie, un decor de mai, Nicu Alifantis si bandul, Emilia Popescu si Toca prezentatori, glume si glumite, relaxare. Boon. Premii strigate la repezeala, concept ok pentru a lasa loc actului artistic dintre categorii, in loc de pierderea vremii cu eternele multumescuri, bla, bla: Huluba cu pantomima, Toni Grecu cu un monolog simpatic, etc. Treaba a inceput sa se imputa de cand Mihaita i-a dat Andreei Esca premiul de prieten pe viata al teatrului, si a urcat pe scena acest stindard al tustului Pro cu lacrima in coltu’ gurii si speech-ul umoristico-emotionat pregatit de la micul dejun in pat cu Eram. La scurt timp dupa, Emilia o anunta pe surpriza serii, Balanca si sala incepe sa rada copios crezand ca e o gluma (proasta, dar totusi o gluma). Si chiar intra…cu 3 traseiste obosite, cu ciorapii rupti (e on-trend), zglobie toata mai ceva ca in Andre, cu o musama sclipicioasa pe ea si cere sa i se puna cd-ul mai tare…Si sala rade, crezand ca e o cioaca…si ea incepe miscarile de coama playback-iste…si sala rade si mai rau…marturisesc ca mi-a trecut prin cap pana si posibilitatea ca fata asta sa se fi desteptat intr-atat incat sa fie capabila sa practice autoderiziunea…stiu, sunt o cretina…Si a inceput misto-ul necontenit al salii, niste studenti care o ardeau fani infocati si-i faceau cu mana, raspunsuri porcoase la indemnurile ei cu ridicarea manutelor si alte mizerii…si diva care se enerva din ce in ce mai rau si ne-ar fi rupt capetele la toti…Minunatia s-a continuat cu aparitia Fat-Frumosului Petrisor care era surpriza din surpriza (aham, conceptul de teatru in teatru) si cateva prize superwow, sa ma fut, deja nu mai suportam sa ma uit, si multumirile caprei ca a castigat concursul, la care s-a urlat din sala: “nu noi te-am votat, fa”…fratilor, supliciul a durat vreun sfert de ora, Toca o ardea natura moarta neclintita pe fotoliu si nimeni nu intelegea ce a fost in capul organizatorilor in afara de evidentul pupincurism catre ProTV si evidenta colaborare viitoare…Ne-am mai relaxat cu totii la excelenta replica a lui Titieni, care venind sa-si ia premiul, a precizat ca merge uns discursul lui in latina dupa asa moment cultural…Da, de casa de cultura…

Eu nu ma intreb de ce au chemat-o, ca sunt idioti, asta e prea simplu…problema e cum au lasat-o sa apara in halul ala pe scena, problema e de ce n-a iesit toata sala la o tigara, de ce nu mai are nimeni simtul ridicolului, de ce a fost lasata sa-si duca mizeria pana la capat si nu a fost huiduita, de ce nu i-a fost ei jena ca murdareste o scena pe care au urcat ARTISTI, de ce n-a scuipat-o Alifantis, de ce…De ce singurul aspect in care toti romanii isi demonstreaza toleranta este subcultura si topismul? De ce aceasta dorinta bolnava de a face sa convietuiasca doua lumi care nu au ce cauta impreuna? E la fel de ridicol ca Paula Seling cu Salam, tocmai, e loc pentru toata lumea, nu neg asta, CU CONDITIA CA FIECARE SA STEA IN PULA MEA LA LOCUL LUI!

Eu nu merg in cluburile voastre de cacat, schimb canalul cand va vad la tv, nici plaja nu fac cu voi, ce pula mea cautati la teatru? Cat despre oamenii din teatru care permit asa ceva, va doresc numai Hausvater pana la pensie….Rusine….

Cum arata sexul in relatiile mai lungi

Acest articol mi-a fost inspirat de o remarca a cuiva, spusa mai mult pentru sine, nici nu cred ca stie ca am auzit-o, pe care o voi revela un pic mai tarziu.
Deci, cum arata sexul in « culpuri », nu al lui si nici al ei, ca asta e mai putin important, sau vorba lui Bruckner, daca e sub 2 centimetri, atunci chiar nu mai are nici o importanta, ci intre ei, sau mai bine zis care e graficul obisnuit al unei relatii sexuale obisnuite intre 2 oameni care impart tot, de ce de la inghesuirea pe acelasi colt de asternut se ajunge la delimitarea cu transee a jumatatii de pat-spatiu vital personal (primu’ care a avut ideea asta cu spatiu’ vital s-a sinucis cu tot cu consoarta, remember ?) ? De plictiseala, da, dar azi am chef de dezvoltat varianta lunga, cu detalii tehnice….
Sexul in primele luni al povestii de iubire
Sexul in primele luni este cea mai mare teapa, pentru ca amestecat cu una bucata euforie sentimentala bullshit si cu una bucata descoperire prin sapaturi anatomice, acesta devine o invalmaseala in care totul se confunda, o nebunie temporara in doi, in care se fac si se refac lumi, pozitii, noi locatii de desfasurare, totul pare posibil si in primele luni chiar e, pacat ca ni se insinueaza ideea ca asa va si ramane…Sa mai incerce careva dupa cativa ani sa-si inghesuie nevasta in baia restaurantului de la inceputuri, care, devenita o doamna intre timp, ii va urla ca iar s-a imbatat si o face de ras, sau pentru ele, incercati o data sa i-o puneti dimineata inainte sa plece la servici ca pe vremuri, in loc de mic dejun…
Acum revin la remarca din introducere, care suna asa « gaurile se obtin in timp »…Sincer m-a intristat. M-a intristat pentru ca intuiesc adevarul pe care il contine, dar care este in mod fundamental gresit, mentalitatile si alte prejudecati nu au ce cauta in pat si mentinerea dorintei nu consta in a da cu picatura chinezeasca pentru a nu deveni neinteresanta caci cotrobaita peste tot, tocmai pentru ca daca gandesti asa, dupa sexul anal ce mai ramane, pisi, despartirea ? Cine a inventat, si aici revin la o obsesie mai veche, regulile in sex, sexul politically correct ? Exact ca cei 10 pasi de la AA, s-au conturat si aici, niste pasi cronologici, ca nu cumva sa existe riscul spontaneitatii, ceva gen : sarut/ facut dragoste/ sex oral tu lui/ futut/ sex oral el tie/ facut dragoste/ mult sex oral el tie/ sex anal dobandit cu truda/ iarasi facut dragoste/ sex oral tu lui/ futut/ sex oral tu lui/ futut/ sex oral tu lui/ futut…glumeam…muie/futut/muie. Punct…glumeam…
Sexul in celelalte luni ale povestii de iubire
Simptomele clare ale etapei « celelalte luni » sau « restul(resturile) lunilor » sunt urmatoarele : dispare sarutul, incet dar sigur, se transforma in materializarea te iubescului si ulterior in forma de salut, pentru a deveni formula de politete te sarut…Ha,ha…Si, ca sa-l parafrazez pe Beigbeder, din « curva mica si obraznica» devii « gogosica mea, capsunica mea draga » sau din « ce pula mare ai, o simt toata » devii « motanelul , pisoiasul » si alti iepurasi ( pe bune, voi ati fute asa ceva ?)…
Etapa urmatoare este fixarea anumitor pozitii cu care probabil o sa si muriti (nu de la ele, adica nu in toiul actiunii, e insuficienta pentru infarct), care in general se vor rezuma la doua, pe la spate (dupa o vreme, evitarea contactului vizual asigura orgasmul din ratiuni de visare la fosti pentru ele si la fetite din forwardurile porcoase de la prieteni, ziua, la servici, pentru ei) si ea pe el (cand lui ii este lene sa miste si ea are chef de facut dragoste, nu sex din ala cainesc in care se simte folosita, ha, ha, nu mai pot). Pardon, era sa uit muia, care in cazul in care nu dispare definitiv din peisaj, poate deveni inlocuitor cand ea n-are chef sa se futa, dar ii e totusi frica sa-l lase asa arzand ca daca se duce la alta…

Mi s-a atras atentia in mod binemeritat deoarece am omis aspectul timp din aceasta discutie, care pare sa se dilate pentru ei (ajung sa se incadreze si intr-un singur clip uneori) si se contracta pentru ele (gasesc noi intelesuri ale cuvantului “mai”, mai mult, mai tare, mai vreau…)

Va pup jos!

N-ai cu cine, ma, n-ai cu cine

Alerg tot timpul. Alerg in pula mea ca un Forrest Gump in fusta, nu fac decat sa alerg in cerc dupa nimic, stiu ca nu am unde sa ajung, nu exista destinatie, doar drum, si mi-am ales o pista urata, plina de gropi si ierbi crescute la intamplare, sa nu cumva sa uit sa ma impiedic, sa nu cumva sa nu-mi sparg fata de asfalt la intervale regulate. Stiu exact de ce alerg, alerg sa simt. Asta e mareata si continua cautare care ma framanta tare tare, asta e singurul sens pe care l-am gasit si n-am timp sa caut altul pentru ca alerg. Vreau sa simt, sa simt tot timpul, da, am halit cu tot cu coperti aia cu a simti deci a fi, si ma plictisesc repede, o, da, atat de repede, m-am plictisit de toate falsele intrebari, de discutiile de-an pulea, de tot ce incepe cu de ce, si fix ca in cartile sau filmele in care vezi nababi blazati ce-si inventeaza jocuri perverse ca sa mai simta si ei ceva, m-as juca si eu de-a adevarul, si cum ar fi sa nu mai astept sa ma intrebati de ce si in loc de buna sa va matrasesc fatada pana va descompuneti, da, ma, masca aia tare cu care iesiti in oras, aia de credeti ca e impenetrabila, poate asa ne-am mai distra si noi, in real, am rade cu totul, am plange la fel, ca de la atata politically correct ni se trage, am ajuns sa ne-o si tragem politically correct si ne miram ca e mai buna berea decat fututul, totul e blend in, on trend, si pe pula in jos ca si cu Viagra se scoala doar jumate…
Pe langa generatia de emo-isti, sunt ceilalti, aia care sunt beyond, intelegi, adevaratii, nene, fumatorii da « substante, care nu dau dependenta, frate, tigara e mai nociva », pula mea, pe cine pacaliti, si care, dupa ce ca au tupeul sa creada ca au inventat ei iarba, mai cred ca au si revelatii, o ard Hemingway pe opium si se cred mari ganditori, cu sentimente si ajung sa se futa doar tripati ca asa cica simt altfel, ei simt mai mult, ma, sunt transcendenti, o ard in dimensiuni proprii, sunteti mai fake decat Vuittoanele facute in China pe trotuar…
Asa ca alerg, ce pula mea sa fac, sa stau ?
Alerg ca poate mai apare in drum cineva cu care sa ma pot juca de-a simtitul, de-a traitul…

Mizerii

Tocmai m-am uitat la o voma de talk-show pe antena 2, habar n-am cum se numeste si nici nu conteaza, despre cazul transexualului gravid din state. Mareata dezbatere trebuia sa aiba loc intre toate partile atinse de subiect, un transexual, un popa, un psiholog si o doctorita la telefon plus moderatoarea cretina de serviciu. Ca de obicei la noi, transexualul era usor isteric (nu inteleg de ce toti homosexualii si transexualii care ajung la tv la noi in tara se poarta ca niste pizde proaste, argumentul lor suprem fiind intotdeauna “imi iau jucariile si plec”, si nu sunt in stare sa militeze corect pentru propria cauza, dupa care se mira de derizoriul in care sunt aruncati), de la popa n-aveam oricum pretentii, a fost destul de la locul lui, ce m-a scos din minti au fost tocmai opiniile stiintifice, adica madam doctorita care a scos pasarica cracanata si nici nu si-a dat seama, cum ca acel transexual si-a pastrat instinctul matern, deoarece noi femeile suntem facute pentru procreere si punct, asta da argument medical, m-a spart, acum incerc sa ma lipesc la loc, si nea psihologul de Salajan care a avut 2 interventii memorabile, una cu “masturbarea ca si homosexualitatea sunt comportamente sexuale deviante”, bravo dom’ doctor, daca as fi barbat te-as lasa sa mi-o sugi la ora de terapie, da’ doar joia, dupa care a dat-o apoeotic “io, din punct de vedere crestin”, ca nu ne ajungea un popa in platou, probabil ca se temea de furia divina si oricum Hipocrate ala era poponar, da-l in ma-sa, sa platesti sa-ti faca terapie unu’ care se inchina de 3 ori cand vede o biserica, e ca bancu’ ala cu Dumnezeu, Isus si Sfantul Duh, care vor sa plece in vacanta(varianta scurta) si aleg Vaticanul si Sfantul Duh sare in sus si zice:”Ce tare, vreau, vreau, vreau, io n-am fost acolo niciodata!” si cu un bou care i-a zis unui prieten sa inlocuiasca Vaticanul cu Oltenia, ca e la fel de tare…

D-ale comunicarii

Singurul leitmotiv mai gaunos decat cel cu marimea nu conteaza, este cel cu intr-un cuplu cea mai importanta este comunicarea, in conditiile in care in majoritatea cazurilor aceasta este gresit reprezentata si aplicata cu diletantism psiho-sentimental.
Asa cum si dragostea este uneori confundata cu euforia sexuala, la fel se intampla si in cazul comunicarii, confundata cu euforia inceputului, cu descoperirea pamantului virgin reprezentat de celalalt, intr-o formulare libidinoasa in stil Tango.
Este in mod evident preferabil ca doi oameni care sunt impreuna sa vibreze pentru aceleasi lucruri, cauze si idei, sa fie miscati de aceeasi viziune asupra vietii, fie ea si distorsionata pentru restul, sa-si accepte reciproc demonii din dotare, sa-i tolereze sau sa-i asmuta in functie de inclinatia fiecaruia spre traitul interior periculos. Este natural sa poti discuta cu celalat atunci cand apar probleme care nu se pot rezolva individual, este normal sa fii constient de starile celuilalt, sa stii daca este fericit sau nu, este indicat sa nu traiesti langa cineva ca un bolovan.
N-o sa ma aplec asupra lipsei de comunicare cu indepartarea generata, prapastia si tot bla-bla-ul aferent, e un subiect uzat, ci asupra supradozei de comunicare care este la fel de nociva, insa intr-un mod mult mai pervers. Una dintre diferentele congenitale dintre barbati si femei este palavrageala si despicatul firului in patruspe, pe care multe femei il numesc in mod elegant comunicare. Daca cheia fericirii, secretul unei iubiri durabile (ce si voua vi se par antagonici termenii ?) consta in asezarea la masa din bucatarie pentru autopsierea in adancime a tuturor futilitatilor sau in anchetarea mascata a unor aspecte vagi din programul lui de marti intre 3 si 4, sau in violarea unor ganduri amenintatoare deoarece acompaniate de privirea pierduta, atunci aveti toate sansele sa comunicati atat de bine incat sa reliefati toate motivele pentru care ar trebui sa va despartiti.
Principalul subiect tabu al comunicarii este pentru mine cel sexual si aici ma refer la comunicarea verbala, nu orala, deoarece nu cred ca sexul se poate discuta cu coatele pe masa din bucatarie intre scrumiera si ceasca de cafea, la rece, cu foaia si pixul pe care sa ii desenezi cam ce ai vrea, desi rar mai ajungi la partea asta avand in vedere ca incepi intotdeauna cu ce nu-ti face si continui cu ce nu-ti place, intervenind aici despicatul din paragraful anterior, care transforma sexul in ceea ce n-ar trebui sa fie niciodata, o problema de rezolvat altfel decat piele peste piele…

Boala generatiei mele

Stiu ca voi starni multe reactii in anturaj cu acest articol, luati-l personal, faceti ce vreti, e despre voi toti si despre nici unul, doar voi stiti pe pielea voastra in ce masura am dreptate sau nu, eu plec de la mine si povestea mea. Vreau sa va vorbesc despre femeile geloase si posesive pe care am avut norocul sa le intalnesc si nu e o ironie, pentru ca nu exista nimic mai graitor decat un contraexemplu.
GELÓS, -OÁSĂ, 1.Care ţine mult la ceva şi se teme să nu-l piardă. 2. Invidios, pizmaş. 3. bănuitor, temător, zuliar. 4. Care ţine mult la ceva. Abia a 4a definitie din DEX contine ceva elemente pozitive, dar am cautat-o mult…aha, nu se pune…ma gandeam eu ca ati ramas fixati pe prima fara sa observati acel pervers « se teme ». Orice persoana geloasa traieste in frica, in teroare. Marfa, vreau si eu, e la reduceri ? Gelozia este sentimentul chinuitor că fiinţa iubită este necredincioasă, chinuitor pentru ambii parteneri si chiar si pentru anturajul lor, pe care generatii intregi l-au camuflat sub numele de manifestare a iubirii, deseori catalogat drept manifestarea ei suprema…aha, soarta Desdemonei nu v-a pus pe ganduri…nici nu speram, ar fi fost prea simplu.
Iubire si gelozie feminina
De cate ori nu mi-a fost dat sa aud urmatoarele : « Esti geloasa ? » «Normal, doar il iubesc». Si in subtext mi-e frica sa-l pierd. Inaltator, nu ?Recunoasteti ca v-ati emotionat. Va calmez eu imediat : deci in momentul cand iubesti pe cineva si, normal, ti-e frica sa-l pierzi, devii automat gelos ? De ce, daca esti gelos, iti garanteaza cineva ca nu-l pierzi ? Sigur, doamnelor, transformati-va toate in James Blonde castratoare, e simplu, e sigur, e eficient, pac pac, va bagati sotii din dotare la cutiuta, ii parfumati cu naftalina si ii scoateti doar la reuniuni familiale, ca matusile matusalemice nu sunt un pericol real, au cam uitat ce-i aia pula, si la servici, ca deh, nu castigati destul singure cat sa-l legati de calorifer dimineata si sa-i mai dati drumul dupa telenovela de la 7, nu ca ati fi in stare de o asemenea marsavie,nuuu…
Povestile astea cu increderea, cu natura umana, cu dragostea libera, astea nu, ha ? Tampenii, ii bagi tocul pe jugulara si apesi, cine are timp de povesti ? Asa e sigur…E sigur ca daca nu-si dorea altceva saracul, o sa inceapa.
De parca n-ar fi fost de-ajuns, minunatul sentiment dovada clara a iubirii, ca doar iubirea inseamna vampirizare si asuprire, se poate transforma intr-un ceva si mai frumos, in posesivitate…POSESÍV, -Ă 1. indică posesiunea, apartenenţa. 2. manifestă, trădează spirit de posesor, jur ca am cautat dar n-am gasit nici o definitie mai prietenoasa…Mda, spiritul de posesor este in mod incontestabil o mare calitate si tradeaza la « posesorul » ei un interior foarte bogat…Bogat in complexe, anxietati, lipsa de iubire de sine, slabiciune, superficialitate, o maruntime sufleteasca deosebita.
Gelozie, posesivitate si…iubire ? Ha,ha…
Ca sa parafrazez celebra replica din Californication cu talking&fucking, gelozia si posesivitatea “goes hand in hand, Hank”…si se tot duc…Personal, prefer varianta originala, dar desigur, pana si fericirea e doar o optiune, nimic mai mult. Nu stiu daca se poate demonstra genetic dotarea din fabrica a femeilor cu optiunea “posed, deci exist”, dar sunt si eu curioasa cum e sa posezi pe cineva? Daca seamana cat de cat cu fantezia aia a mea cu un sclav frumos pe care sa-l trag dupa mine in lesa prin locuri publice, atunci ma bag…Insa daca e mai degraba frica aia execrabila care te roade prin tot corpul cand se duce Fat Frumos sa ia paine si te gandesti ca o sa ti-l rapeasca amazoanele ca mine in scara blocului ca noi n-avem altceva mai bun de facut decat sa pandim minunatia pe care te-ai chinuit atata s-o gasesti, ca probabil acum de asta il pedepsesti si-i faci viata un calvar cu crizele tale de personalitate neterminata (probabil ca nici orgasm nu ai de la atatea griji, daca se gandeste la alta cand inchide ochii?), atunci probabil ca iti vei merita soarta de a-plecat-dupa-tigari-si-dus-a-fost, deoarece nu pe toti barbatii ii excita gandul de a se culca in fiecare seara ba cu Gestapo-ul, ba cu KGB-ul, si de a suporta perchezitii corporale zilnice prin buzunare, laptop si telefon.
Intrebarea era totusi de a localiza iubirea in acest pot-pourri de sentimente, ca doar se spune ca ea ar fi cauza nasterii lor…E simplu, iubirea inseamna a lua, a lua tot, absolut tot ce poti, ia-i libertatea, ia-i prietenii, ia-i viata sociala, incearca sa-i iei si gandurile, e mai greu, dar daca il iubesti cu adevarat, ai sanse sa reusesti, spala-i creierul, nu te lasa, esti pe drumul cel bun, in curand il vei transforma in decoratiune interioara, va fi forma aceea inerta de pe canapea, iar cand vei fi reusit asta, vei putea in sfarsit sa te plangi de toate defectele pe care le are si sa-i ceri sa-ti pupe picioarele zilnic pentru ca te sacrifici sa ramai cu el…

Balast

Avand in vedere ca m-am trezit cu aceeasi stare belicoasa cu care m-am culcat aseara (da, cu ea m-am culcat aseara, ce? voua nu vi se intampla niciodata?) si ca stau la o tigara pe ranita cu baionete, as vrea sa vorbim despre balast. Balastul este acel gen de barbati pe care ii tarai dupa tine ca pe conservele de la esapamentul cu “just married”, de multe ori in mod involuntar, pana iti scot ochii cu asta intr-un mod atat de penibil incat eziti intre a le servi un sut ideologic violent sau a le intinde un pachet de servetele pentru toate glandele care emit secretii.

Sa dezvolt: toti avem la activ incidente, accidente, povestioare, renumitii “trecatori”, one-night-stand-uri, betii crunte, sau chiar relatii episodice. Toate aceste povesti s-au terminat, sau nici nu au inceput vreodata, au fost deja uitate, sau sunt rememorate la ora de barfe de pe campul de lupta, ma rog, in genere cantaresc cam cat pachetul de tigari fumat in acea seara, pana aici, totul e ok.

As vrea sa ma lumineze si pe mine cineva care este procesul psihologic prin care o parte insemnata dintre acesti purtatori de pula ajung la sunatul intempestiv chiar si dupa ani de la respectiva impiedicare (a mea), cand nu numai ca nu ii mai am in agenda, dar de multe ori nici nu-mi mai amintesc cine sunt…De ce sa te trezesti cu mesaje libidinoase dupa luni si ani lumina de la un quick fuck despre ce a visat respectivul aseara si despre cum i-a stat inima si ceasul gandindu-se la tine, si eternul “esti bine” parfumat cu o grija paterna usor gretoasa mai ales dimineata?

Sa inteleg ca neraspunsul vesnic la telefon cat si la orice alte cai de comunicare este prea subtil?Probabil…

Sa inteleg ca daca va raspund uneori la salut e semn ca I give it all but she wants more?Probabil ca par timida…

Serios acum, din ce complex penibil ajung baietii astia la concluzia ca one minute yours forever yours si ca pot aparea ca Aladin din lampa acolo unde nu i-a chemat nimeni? V-o recomand pe aia cu freaca-te de covor, pe bune…

Nu de alta, dar ma obliga sa fiu rea, sa le spun in detaliu de ce nu si sa-i vad cum se descompun in fata mea dar daca vroiam sa vad imaginea asta, ramaneam cu ei,nu?Patetic…

P.S. Daca n-as sti sigur ca nu-mi citesti blogul, as crede ca telefonul de azi dimineata a fost o gluma, dar nu, asa esti tu…o gluma proasta…

Clestisori de sfarcuri

Acum sa ne mai si distram putin…Intr-o zi in care stateam la plaja mai multe femei din grupul nostru cosmopolit (altfel de cine am mai rade?) si cand singura mea dilema existentiala era ca s-a miscat epava si nu stiam daca e de la bere sau vreun fenomen de fata morgana, mi-a spart peretii oazei cu ciocanul o amica, intrebandu-ma suav: “Tu folosesti clestisori de tzatze?”…Dupa ce i-am citit in privire ca nu avea de gand sa ma lase in starea contemplativa (in care nu ma plictisesc, sa fie clar pentru eternitate, cand nu vorbesc, inseamna ca am chef sa tac, iar cand citesc, nu inseamna ca ma plictisesc, de-asta nu-mi plac femeile, intra in panica daca nu-si aud sunetul vocii timp de 2 minute, ce, credeti ca vi se inchide rana?), am scapat un “Poftim?” de complezenta, nu de alta, dar eram curioasa unde vroia sa ma duca mai exact, ca daca o luam eu prima pe campii era riscant. Si imi povesteste dansa marea descoperire facuta de sotul din dotare (ca doar nu era sa-si piarda ea ora de gomaj umbland prin sex-shopuri), niste clesti cu impulsuri electrice care se aplica pe sfarcuri pentru stimularea excitatiei…Wow….Ce chestie, noroc cu tehnologia asta, ca altfel nu stiu ce ne-am face…Am belit ochii la ea (ca sa ramanem in subiect), ea la mine, neintelegand nici eu, nici ea, cum am putut trai atatia ani fara electricitate in sfarcuri…Mi-a recomandat cu caldura (in sfarcuri, ca tocmai isi amintise cum e, povestind) sa-mi iau si eu, dar sunt sigura ca daca insistam putin, mi-i dadea pe ai ei, sa-i incerc in noaptea respectiva, sau chiar atunci pe plaja, sa nu mai pierd timp…

Haideti sa dezvoltam putin problema jucariilor si jocurilor sexuale, ca sa nu cumva sa traim degeaba

Jucariile sexuale

Plecand de la acesti clestisori extatici, probabil ca nu mi-a vazut nimeni fata cand ma apropii de curent electric, dar daca seamana cu aia orgasmica, baieti, va rog frumos, inchideti ochii, si de la faptul ca imi aminteste de un model de lesa pentru dresaj de caini, acestia invatand comenzile dupa impulsuri, ma excita in asa hal doar gandul, incat nici nu mai e nevoie sa-mi cumpar…

Jucaria jucariilor, adica vibratorul, cu care am auzit unele femei laudandu-se ca umbla in geanta, langa parfum si trusa de machiaj (aha, tocmai m-am prins, il dau cu ruj), mi se pare cel mai trist obiect de pe planeta, semn ca unele femei nu sunt in stare nici macar sa se masturbeze singure (deci nici sa se sinucida singure…pacat…)

N-o sa trec in revista tot ce este pe piata, nu ca nu le-as sti, dar inca nu s-au inventat plastice mai atragatoare decat o minte perversa intr-un corp frumos si daca vi se pare limitativ, lasati, ca ma sacrific eu…

Jocurile sexuale

Ma refer aici in special la toate acele “trucuri” vehiculate de revistele pentru femei, sau din gura in gura, si automat din gura in pula, despre cum sa faci sa renasca pasiunea (acolo unde probabil nici n-a existat vreodata) sau sa mentii viu interesul lui (scuze, am o criza de ras), de exemplu cum sa-l astepti seara imbracata in lenjerie sexy (pe care te duci sa ti-o cumperi, ca oricum n-ai avut niciodata si care te strange ca te-ai cam ingrasat de cand v-ati casatorit si in care arati a gospodina penala si nu a prostituata de bordel, ca daca stiai cum e, nu stateai acum la cratita sa citesti porcarii din reviste si sa-ti cheltuiesti banii pe ceva pe care o sa-l pui langa rochia de mireasa ca nici pe aia n-o s-o porti a 2a oara, ce credeai, ca o sa cada lat si n-o sa mai iasa din tine 3 zile?)sau cum sa umpli casa de lumanari parfumate de te ia cu greata de la atatea arome de briza oceanului, levantica, portocala si bambusi exotici, sa cumperi integrala “Cantecul balenelor” si “Oftatul delfinilor de apa dulce” si sa pui pe repeat “Cascada cu tril de vrabiute” de-ti vine sa spargi toate paharele de la atata liniste fosnita si sa murdaresti covorul cu petale de trandafir pe care tot tu o sa stai sa le culegi a 2a zi, ca s-au facut bucatele de la bocancii lui…

Concluzie

Aceste trucuri au un numitor comun..Majoritatea acestor obiecte si jocuri sunt folosite de oameni plictisiti in cuplu, or ele ar trebui folosite inainte de respectiva plictiseala…tocmai pentru a nu se ajunge la ea. Sau nu, pentru ca in momentul in care corpului celuilalt devine insuficient manifestarilor tale sexuale, se cheama ca ai o problema, a disparut magicianul, adica dorinta…si asta n-o sa mi-o scoata nimeni din cap,cand voi recurge la plastice in loc de piele, cand voi apela la tertipuri in loc de instincte si pulsiuni, cand voi vibra de la butoane de telecomanda, va insemna ca mi-am tradat libido-ul in asa hal ca nici Freud nu-l mai poate convinge sa se intoarca…